„CAZUL BASGAN” ŞI „CHESTIUNEA SUEDEZĂ”

De-a lungul istoriei, rodul creaţiei a numeroşi oameni de ştiinţă şi tehnică români (Paulescu, Odobleja, Basgan ş.a.), în special invenţii fundamentale, a fost furat fără scrupule, încălcându-se de către „agresori” cele mai elementare norme juridice şi morale.

În astfel de împrejurări dramatice prin care treceau aceşti creatori, cea mai mare parte dintre contemporanii lor au preferat să asiste cu indiferenţă la tot ce se întâmplă, fără a întreprinde iniţiative de susţinere a acestor savanţi români. Nu am reuşit nici până în prezent să învăţăm din aceste lecţii dure ale istoriei şi nici nu am încercat, noi între noi românii, să ne însuşim valorile moralei şi demnităţii umane, ale fairplay-ului şi ale respectării proprietăţii, inclusiv a proprietăţii intelectuale, fără de care nu poate exista solidaritate şi pace socială.

De exemplu, dacă ar fi existat această modalitate de comportament, Ion Şt. Basgan n-ar mai fi intrat pe mâna escrocilor, care să-i reţină în băncile americane miliarde de dolari care-i aparţineau ca urmare a dreptului de proprietate obţinut prin folosirea invenţiei sale de către marile corporaţii petroliere americane.
Din păcate, românii ştiu extrem de puţine lucruri despre nedreptatea care i s-a făcut inventatorului român Ion Şt. Basgan. Timp de peste 60 de ani, acesta a fost umilit şi marginalizat.

De aceea, am considerat că este necesară declanşarea unei campanii naţionale pentru recuperarea de la statul american a fabuloasei sume care i s-a „confiscat”.
În acest sens, am editat în 1997 monografia inventatorului român, am inaugurat, împreună cu directorii Muzeului Naţional al Petrolului din Ploieşti şi Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti un stand de documente care îl omagiază pe Ion Şt. Basgan şi îl readuce în panteonul marilor creatori români.

Sursa: http://pavaza.ro/cazul-basgan-si-chestiunea-suedeza/

Locuri de munca „sarite de pe fix”

Bufon/mascarici. Am vazut in nenumarate filme cu cavaleri si domnite elegante, filmate la curtea regelui niste oameni foarte simpatici, imbracati haios si gata sa aduca zambetul pe fata tuturor. Ei sunt bufonii, un loc de munca pe care astazi nu-l mai vedem pe nicaieri prin ofertele de munca, pentru ca, nu-i asa, cine isi doreste sa angajeze un comediant sa vorbeasca pana nu mai poate? Desi locul de munca a disparut de ani buni, in 1999, in Tonga, regat, s-a angajat un bufon. Si mai curios a fost ca bufonul era consilierul financiar al guvernului… Mai tarziu a fost implicat intr-un scandal financiar monstruos. Numele lui a fost Jesse Bogdonoff.

Toshers and Mudlarks (audientii si vagabonzii s-ar traduce). Un „tosher” era un indivit care-si ducea veacul prin canale, in Londra din perioada victoriana. Au pornit chiar o revolta impotriva clasei de mijloc, indemnand familiile sa vina in canale si sa lase viata luxoasa la casa. Oamenii acestia nu prea era populari cu vecinii. La fel ca ei, „vagabonzii” cautau pe malul Tamisei fel de fel de lucruri pentru a le vinde, scormonind pe unde puteau, prin gunoaie. Astazi, acesta este un hobby foarte popular in randul clasei de mijloc londoneze care se plimba pe maluri pentru a curata gunoiul de posibile averi.

Knocker-Up (ciocanitorul pentru sus). Meseria de ciocanitor a aparut in Anglia si Irlanda in timpul revolutiei industriale, inainte ca ceasurile desteptatoare sa poate fi cumparate de oricine. Singurul scop al ciocanitorului era sa bata in geamul muncitorilor pentru a-i trezi sa se duca la locul de munca. Pentru a ajunge la etajele superioare, foloseau bete din bambus foarte lungi. Salariul era de cativa banuti pe saptamana, dar era ceva pe vremea aceea. Ciocanitorii nu plecau de la geamul clientilor pana nu erau siguri ca s-au trezit. O intrebare mai am insa: oare cine trezea ciocanitorul?...

Remedii obtinute din castraveti

Castravetele este o leguma care se gaseste in orice casa. Mai ales in timpul verii, acestia nu lipsesc din nicio gospodarie. Pe langa gustul foarte bun, au nenumarate beneficii in viata de zi cu zi; partea cea mai buna este ca nu sunt deloc costisitori.

Consumat in mod constant, castravetii pot ajuta in cazul afectiunilor renale, guta, colici abdominali, probleme digestive si in special ajuta la detoxifierea organismului. De asemenea, decoctul de seminte este un remediu si pentru tuse. Se prepara o bautura din o lingura de seminte uscate la o cana de apa. Se fierb impreuna si se serveste rece. 

Se poate consuma sub forma de suc, unguent si chiar si cruda in salate.
Pe langa beneficiile pe care le aduce organismului, acesta aduce beneficii si in cosmetica; se folosesc felii de castravete pentru iritatiile ochilor, pentru ca are efect de hidratare si catifelare.